The life of others a fost si viata mea

Jump to Comments

O colega de serviciu a vazut ieri “The life of others”, un film foarte fain, despre cum ii ascultau securistii de la Stasi, pe nemtii Germaniei de Est, prin anii ‘80. In pauza de lunch, mi-a povestit cat de fascinata a fost de film si, “daca nu ma supar si imi aduc amite”, ar vrea sa ma intrebe cum era viata in comunism. Colega mea are 25 de ani, e nascuta intr-o familie americana, intr-o suburbie bogata de la nord de Chicago.

Si i-am povestit cum in ‘89 aveam 13 ani jumate si ca, desigur, imi amintesc perfect cum era in comunism. I-am spus cum aveam cartele la mancare, cum beam Coca-Cola doar de sarbatori, cum stateam la coada pt orice, cum puneam bananele pe bufetul din bucatarie, sa se mai coaca, dar pina la urma tot n-aveam rabdare si le mancam aproape verzi. I-am spus cum nu aveam decat 2 ore de program tv si cum ascultam cu bunicu’, Europa Libera.  Legat de bunicu’, i-am povestit cum au incercat comunistii sa-l convinga ca e mai bine sa le dea lor vitele si pamantul si el nu se lasa nicicum convins. Pina a ramas ultimul din sat si n-a mai avut ce face.

I-am povestit ca uneori nu era caldura la bloc si invatam cu picioarele in ler. Cum dormeam in trening si cu caciula in cap.  

I-am mai spus ca si securistii romani mergeau la oameni in casa, cand ei erau la serviciu, si puneau microfoane; ca vedeam in fiecare zi, din 35, militianul de la poarta casei lui Doinea Cornea. Cum au torturat si omorat atatea mii de oameni.

 Colega mea era absolut fascinata. Eram pentru ea dovada vie ca filmul a fost cat se poate de autentic. In final, i-am spus ca, in ciuda tuuror celor ce i le spusesem, imi pare bine ca am trait in perioada aia…Imi imaginez deja uimirea de pe fetele nepotilor mei, cand mi-or asculta amintirile din copilarie :) 

2 Comentarii

Filed under Filme