Jurnal de mama intoarsa la serviciu

Jump to Comments

Cateva posturi mai jos, scriam cum imi cautam de zor, sala de fitness. Era cam acum doua saptamani. Cam 90% din cluburile la care am sunat au facut MARE SECRET din suma ce tre’ platita lunar. Asta ca sa ma faca sa merg in persoana, unde sa ma poate aburi cu pachetele lor promotionale. Evident, scopul lor final e sa puna mana pe credit card si pe un contract semnat cel putin pe un an.

Numai ca tactica respectiva de marketing nu a functionat cu Anutza. Ea e prea comoda, ca sa se deplaseze fizic, sa vada despre ce e vorba. Adica sa faci efort, ca sa gasesti o sala de sport???

Ea vrea sa scape de kilogramele de dupa sarcina, in mod magic, fara miscare sau dieta. Poate daca se gandeste intens, intens, face cumva si treptat, ajunge la rezultatul dorit.

Adevarul e ca am ajuns la concluzia ca nu am timp (probabil motivul invocat de 99 % din cei care fac sport de pe canapea). Si nici macar nu ma simt vinovata. Nu. Sistemul e de vina. Ala american, care te obliga pe tine, proaspata mama sa mergi la serviciu, dupa 6 saptamani de la nasterea copilului. Daca vrei mai mult, hai, treaca de la ei, iti mai dau 4 saptamani, dar….neplatite.

 Asa ca, lasi copilul de doua luni jumate, cu o tanti pe care ai vazut-o prima oara in viata, cand a venit la “interviu”, dar speri ca e ok, pt. ca e romanca. Si intri in rutina “profesionala”: trezit la 5:30, inceput munca la 7, terminat la 4, dar frecat menta pina la 5 (ca asa tre’, nu poti pleca mai repede), ajuns acasa la 6, facut de cina, ”quality time” cu copilu’ si sotzu’ (ok, recunosc, si televizoru’).

 Ii drept ca as putea alerga undeva pe la 10 seara, dar prefer, sincer, sa stau in fatza calculatorului si sa scriu bloguri. Asta imi lipsea din program!

4 Comentarii

Filed under Bebele, Muieresti